Din
cele mai vechi timpuri, jucariile au facut deliciul copiilor si au fost
considerate esentiale pentru dezvoltarea copilului. Odata cu dezvoltarea
umanitatii si a industrializarii, jucariile au capatat si alte valente, precum
cea comerciala. Oferta magazinelor de profil depaseste de multe ori imaginatia
unui adult: papusi care plang, rad, cer de mancare, masini de tuns iarba,
bormasini, animale de plus care se gudura si raspund atunci cand sunt chemate,
iar lista poate continua ...
Am tot vorbit mult si cu nostalgie in ultima
perioada despre jucariile copilariei mele... La fel de dragi sunt insa si
jocurile de cand eram eu copila, jocurile generatiei anilor 90', jocuri pe care
multi dintre noi cu siguranta nu le-am uitat si in cele din urma nu reuseam
niciodata sa ne plictisim a le mai juca.Acum sunt mama unei fetite superbe de
doar 10 luni si peste putin timp (spun doar "putin" pentru ca
timpul se scurge extraordinar de repede) mi-ar face placere sa-i dezvalui
propriei mele printese cat de ingenioase si distractive erau jocurile si
jucariile generatiei mele...jocuri pe care i le voi face cunoscute in ciuda
prezentului si a tehnologiei din ce in ce mai avansate...
Sunt convinsa ca multora dintre cei care vor citi acest articol le
voi rapi un zambet si-si vor aminti cu nostalgie despre jocurile copilariei
mele.
Jocul de-a
"Baba-Oarba" .Un copil, legat la ochi, trebuia să-l prinda pe
alt copil, dintre cei care alergau si scoteau tipete de recunoastere in jurul
lui. Cel prins era la randul lui legat la ochi si jocul continua.
Avionul confectionat din hartie, prin indoiri succesive ingenioase, era jucaria
realizata manual pe care o aruncam in vazduh si zbura lin, in cercuri din ce in
ce mai joase. Dupa ce ateriza, era aruncat din nou in aer, operatia
repetandu-se pana cand hartia se deteriora.
Baloanele de sapun pe atunci le realizam din apa si sapun dizolvat
si inmuiam in solutia astfel obţinuta capatul unui pai sau al unei tevi
subtiri de hartie, apoi, sufland in celalalt capat, se lansau in aer balonase
usoare, lent-plutitoare, cu irizatii de curcubeu.
Baza. Un copil statea cu o mana
intinsa la spate, ne apropiam de el tip-til mai multi si ca sa-l derutam,
bazaiam toti, in timp ce unul dintre noi il loveam repede peste palma. Daca
ghicea cine anume il lovise, copilul care fusese baza era inlocuit de cel
identificat de el.
Omul de zapada. Construiam din zapada adunata prin rostogolirea unui prim
bulgare care, cu fiecare miscare, devenea tot mai mare. Omul de zapada il
completam cu o matura scalciata drept mana, un morcov drept nas si o oala veche
drept caciula.
Prastia. Arma copilariei mele, invatasem de la bunic s-o alcatuiesc dintr-o
creanga in forma de Y taiata dintr-un copac, o guma legata de cele doua brate
si un petec de piele prins la mijlocul gumei. In acest "pat" de piele
puneam o pietricica si, prin intinderea gumei si eliberarea ei brusca,
pietricica o aruncam pana foarte departe.
Vioara. Dintr-un cocean de porumb desprindeam patru
"corzi", le asiguram sustinerea cu o scandura mica din lemn. La
atingere, corzile emiteau sunete placute.
Zmeul il
confectionam din hartie si sindrila si avea zbarnaitori. Cand il inaltam
in vazduh, ni se trimiteau "telegrame" (hartii gaurite, care alunecau
pe sfoara in sus impinse de curenti de aer).
Cand eram copil, viata imi era plina
de culoare, veselie si inocenta. Copilaria pentru mine insemna: sa sar
sotronul, sa ma joc de-a v-ati ascunselea sau de-a hotii si vardistii, sa fac
cornete si sa le suflu prin tevi de pvc, sa sar coarda sau elasticul, sa trag
cu prastia, sa "bat mingea" in spatele blocului, sa joc leapsa sau
„lapte gros”, sa ma lupt, eu, muschetar, cu oamenii cardinalului, sau eu,
romanca, cu nemtii, sau eu, daca, cu romanii. Pe vremea aceea, calculatorul
insemna cel mult un abac, iar la televizor ma uitam doar cateva minute, seara,
cand asteptam, cu sufletul la gura, desenele animate cu Tom si Jerry sau
Sandibel. In rest ma mai jucam afara cu prietenii "fete,filme sau baieti,
melodii sau cantareti", "tara-tara vrem ostasi!" si "1,2,3
la perete stai!" . Mi-aduc cu drag aminte ca ma bucuram de fiecare papadie
pe care o gaseam, faceam competitii intregi de suflat in papadie si nu reuseam
niciodata sa ne plictisim de jocurile in aer liber, jocuri care in cele din
urma reuseau extraordinar de bine sa ne dezvolte abilitatile de comunicare si
socializare plus spiritul de competitie.
Cand era frig
sau ploua bunicul ne aduna in casa sa jucam sah si table.Sahul este unul dintre cele mai cunoscute si vechi
jocuri din lume, din cauza modului de joc interactiv si posibilitatilor
de joc infinite.Chiar daca tehnologia domina cu pasi repezi lumea, sahul a
continuat sa fie iubit in toata lumea, find cel mai popular joc, el
reprezentand mai mult decat un sport al mintii.
Multi dintre
parinti stiu ca jucaria joaca un rol extrem de important in dezvoltarea
propriilor copii dar mai ales ca acestea trebuie sa respecte
anumite conditii de calitate si siguranta pentru a nu afecta
sanatatea copiilor in timp. "Pentru copii, lumea trebuie sa ramana vesnic
vesela, curata si colorata" este o campanie realizata de Bebeti care
ne reaminteste de copilarie si ne face sa constientizam importanta jucariilor
inovative si confectionate din materiale ecologice de cea mai buna calitate, cu
un design spectaculos, o parte dintre ele produse chiar la noi in tara, fara a
ne mai determina sa apelam la jucariile de import. Pentru necunoscatori,
bucurati-va din plin! De curant tocmai a avut loc lansarea intr-un eveniment
caritabil la Craiova a primului Magazin de Jucarii din Lemn Bebeti , lansare ce
a fost organizata de Asociatia ACCES, in data de 10 aprilie 2014 la Filarmonica
Oltenia, ora 19:00.
Multumesc din
suflet celor de la Bebeti pentru
sansa oferita de a raspunde acestei provocari, dar mai ales pentru faptul
ca au reusit sa aduca un zambet pe buzele tuturor copiilor dar totodata si
ale parintilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu